Criza din buzunarul oamenilor și din conturile firmelor

Pe la jumătatea lunii aprilie a.c., un amic s-a hotărât să își vândă mașina. Vroia de mult să o schimbe și nu a stat prea mult pe gânduri când a găsit un cumpărător care i-a plătit 10.000 euro. Bineînțeles, în lei. Cursul de schimb la care s-a făcut tranzacția a fost cel oficial de 5,09 lei pentru un euro, adică amicul a încasat 50.900 de lei. Intenția era să își cumpere o altă mașină, dar cu aceeași bani. Norocul i-a surâs ieri, când a găsit o mașină care i-a plăcut, tot cu 10.000 euro, doar că pentru a o achita a trebuit să mai pună niște bani, adică 1.200 de lei. Cei 10.000 de euro au însemnat ieri, 52.100 lei, la un curs de schimb de 5,21 lei. Ce s-a întâmplat în două săptămâni? A apărut criza politică și leul s-a devalorizat. Este doar un exemplu care poate părea minor. Doar că amicul meu nu a fost deloc mulțumit că a trebuit să completeze cei 10.000 de euro cu încă 1.200 de lei. Dincolo de evoluția cursului de schimb leu-euro, criza politică declanșată la jumătatea lunii aprilie a.c. a avut efecte mai complicate. Concret, România a ajuns foarte rapid să aibă cele mai mari costuri de împrumut din regiune. Titlurile de stat la termen de 10 ani, care reprezintă indicatorul de referință pentru percepția investitorilor, în special a celor străini, au ajuns la un randament de 7,40%. La sfârșitul lunii februarie a.c., atunci când nu se punea problema declanșării unei crize politice, randamentul titlurilor de stat la 10 ani era de 6,40%. Cu alte cuvinte, într-o lună de zile dobânda a crescut cu 1%. Strategia de administrare a datoriei publice publicată de Ministerul Finanțelor la sfârșitul anului trecut arată că o creștere a randamentului cu un punct procentual conduce la creșterea plăților anuale în contul datoriei în moneda națională cu 4,7 miliarde de lei și cu cinci miliarde de lei pentru datoria în valută. În total, este vorba despre aproximativ 10 miliarde de lei. Să facem o comparație: în 12 aprilie a.c., randamentul titlurilor de stat românești era egal cu cel al Ungariei, respectiv 6,75%. Ce s-a întâmplat în două săptămâni? Alegerile parlamentare din Ungaria au dus la scăderea randamentului până la 6,02%, în timp ce criza politică din România a urcat costurile de împrumut până la 7,40%. De altfel, România are cele mai ridicate randamente la titlurile de stat la 10 ani. Cehia era ieri la 4,90% , Polonia la 5,83%, Slovacia, care face parte din zona euro, la 3,75%. În fine, Grecia, care a cunoscut criza majoră din anii 2008-2012, care și-a echilibrat bugetul de stat, dar are în continuare o datorie publică de 145% din PIB, Grecia care a rămas în zona euro, se împrumută astăzi la un cost de 3,84%, aproape la jumătate față de România. Să adăugăm că doar în luna aprilie a.c. rezerva valutară a BNR a scăzut cu două miliarde de euro, în condițiile în care criza politică și implicit dinamica pieței valutare s-au întins pe numai două săptămâni. Rezerva valutară a BNR va fi pusă, în continuare, sub presiune până când se va găsi o soluție politică stabilă de guvernare. Surpriza pozitivă, neașteptată, a fost evoluția de ieri de la Bursa de Valori București, respectiv după un început de zi în scădere a urmat o revenire pe plus. Desigur, pot fi formulate multe explicații pentru creșterea indicilor bursieri de ieri, dar poate cea mai valabilă este aceea că investitorii au găsit momentul să cumpere acțiuni la un preț redus, după scăderile din ultimele zile. Indiferent de ziua de ieri de la Bursa de valori, incertitudinile din politică și economie rămân la un nivel înalt. De aceea, evoluțiile pe piața valutară, pe piața de capital sau pe piața financiară vor fi imprevizibile. În aceste condiții, economia reală trebuie să se pregătească de zile, săptămâni sau luni complicate.

You can listen to Criza din buzunarul oamenilor și din conturile firmelor online on Radio and Podcast. Open the player on this page to stream the available audio.

Criza din buzunarul oamenilor și din conturile firmelor is an episode from Jurnal RFI by France Médias Monde.

This episode is 00:04:19 long.

This episode was published on May 6, 2026.

Yes. Use the heart button on the episode page to add it to your favorite episodes list.

Yes. This page shows related episodes from Jurnal RFI when more episodes are available from the podcast feed.